Punctul de Fierbere

Blogul jurnalistului Silviu Sergiu

Breaking News Interviuri

Iulian Popescu va coordona digitalizarea în Guvernul Cîțu. Obiective: cloud-ul guvernamental, conectarea caselor de marcat cu ANAF și facturarea online

Iulian Popescu a fost recent numit consilier de stat în Cancelaria primului ministru Florin Cîțu. El va coordona procesul de digitalizare a administrației. De 16 ani este întreprinzător privat, în special în domeniul IT. A derulat proiecte de succes în atragerea fondurilor europene în zona de antreprenoriat, start-up-uri, și educație. A fost membru în Consiliul de supraveghere al Complexului Energetic Oltenia și a candidat, anul trecut, la președinția CJ Gorj din partea PNL. A acordat „Podul” un interviu pe tema digitalizării, domeniu esențial pentru modernizarea României.  

– Domnule Iulian Popescu, vă rog să punctați succint motivele pentru care România se află la un nivel satisfăcător în ceea ce privește digitalizarea infrastructurilor publice.

–  Vreau să subliniez de la bun început că digitalizarea este extrem de importantă, dar este un mijloc, nu este un scop în sine. Scopul nostru este să avem o administrație publică suplă, cu costuri reduse și cu o calitate foarte bună a actului administrativ pentru cetățean. De aceea și domeniul pe care l-am ales împreună cu premierul României este ”Digitalizare și reformă administrativă”. Pentru că în spatele digitalizării stau modificări ale fluxurilor de lucru, eliminarea unor structuri care nu sunt necesare, realocarea oamenilor în departamente unde este nevoie de ei.  

Funcționarul public trebuie să se apropie cât mai mult de cetățean și să nu se mai ocupe de aspectele acestea robotizabile: introducerea de date, transferul de date de la o instituție la alta, raportări etc. Toate lucrurile acestea trebuie să fie automat făcute de către sistemele informatice, urmând ca funcționarul să acorde o mai mare atenție timpului petrecut în consilierea cetățeanului.

„Sistemele nu comunică între ele. Există insule, între care nu avem poduri”

– Care sunt primele trei chestiuni majore pe care vă propuneți să le abordați? Știu, de pildă, că avem o mare problemă cu interconectarea bazelor de date ale instituțiilor.  

–  Este de apreciat că s-au făcut pași importanți, inclusiv în ultimii ani, în ceea ce privește digitalizarea. Primul exemplu care-mi vine în minte este faptul că Trezoreria Statului a devenit online, lucru care acum un an sau doi mi se părea imposibil de realizat.  

– Proiectul domnului Cîțu…

– Da. Este un lucru important. Evident că mai sunt lucruri de făcut pentru ca aplicația să fie mai ușor de utilizat, să poată concura cu un sistem modern de internet banking, oferit de băncile comerciale.  

Ne lipsește însă o imagine de ansamblu. Spuneam că s-au făcut pași. Există proiecte pe digitalizare cu finanțări europene care sunt în curs, ori în curs de finanțare, ori în curs de definire a furnizorului. Sunt foarte multe proiecte pe această zonă. Ceea ce ne lipsește este o arhitectură generală. Nu s-au pus aceste lucruri la un loc. Fiecare minister, fiecare agenție a derulat propriile proiecte de digitalizare, așa cum a crezut de cuviință. Eu cred că trebuie să ne așezăm la aceeași masă. Este cel mai important rol al meu, acela de a aduce factorii de decizie la aceeași masă, de a da procesului de digitalizare o coerență și o coeziune.  Ne lipsește coeziunea administrativă.  

–  Sistemele nu comunică între ele. Există insule, între care nu avem poduri. Noi trebuie să realizăm aceste poduri între insule. În primul rând vreau să formăm, la nivelul Autorității de Digitalizare a României (ADR), o echipă care să se ocupe de interoperabilitate, formată din foarte buni analiști de business și sisteme informatice, care să inventarieze toate procesele din administrația publică centrală, să identifice acele bucle în care ori se cer aceleași documente fără să fie necesare. S-a ajuns chiar în situația ca cetățeanul să fie pus să aducă o hârtie emisă de instituția care i-o solicită. Lucruri absolut hilare.  

În urma acestei inventarieri a proceselor noi vom putea să avem o strategie eficientă. Prin această strategie trebuie să ținem cont de impactul cât mai rapid asupra calității actului administrativ, să vedem ce putem face în următoarele șase luni, ca să scutim cetățeanul de drumuri inutile.  

„Statul nu mai are încredere în firme private”

–  Să vorbim despre un caz concret: platforma prin care te poți înscrie pentru vaccinare. Cum vi se pare că a funcționat?

– Ținând cont de termenul foarte scurt în care a fost realizată, este funcțională, poate nu este cea mai prietenoasă aplicație, dar este scalabilă, a reușit să facă față unui acces intens  și, din punctul ăsta de vedere, este o reușită. Ce este de observat este că STS-ul a devenit un furnizor validat de aplicații pentru administrația centrală, pentru că tot ei s-au ocupat de aplicația pentru IMM Invest, și de toate ajutoarele oferite întreprinzătorilor prin Ministerul Economiei. Aș aduce aminte și de o aplicație foarte importantă, My SMIS, prin care se aplică pentru fonduri europene.

– Ar trebui totuși să avem și alte instituții de stat capabile să facă ce face STS, care este un serviciu special al statului.

– Bineînțeles. Eu provin din mediul privat și cred foarte mult în el, cred în mediul competițional. Trebuie să creem o piață liberă. De aceea există firme private de software. Îmi doresc să am o discuție cu acestea să vedem de ce am ajuns într-un punct în care Statul nu mai are încredere în firme private, pentru că, într-adevăr au dat-o de foarte multe ori în bară. Sunt foarte multe sisteme produse de firme private care nu au funcționat și STS a trebuit să intervină și să salveze situația.  

Trebuie să ne revenim, însă. Apreciez munca celor de la STS, dar nu trebuie să devină un monopol al furnizării de aplicații pentru administrație. Nu acesta este rolul instituției, să devină cel mai mare angajator de programatori din România.  

– Dvs. veți fi în vârful piramidei decizionale în domeniul digitalizării, în calitatea dvs. de consilier de stat la Cancelaria primului ministru. Cum vedeți relația cu celelalte instituții implicate în acest proces, cu Autoritatea pentru Digitalizare?

– Eu plec de la premisa unui parteneriat. Nu-mi pun problema unei ierarhii decizionale. Împreună cu premierul, vom avea o strategie clară și vom stabili pe ce proiecte ne vom concentra în următoarele șase luni și ce ne pronunem pentru întregul mandat de patru ani. Trebuie să facem o separare clară a ce putem furniza pe termen scurt și ce putem face în patru ani. Sunt multe proiecte care nu au fost puse în aplicare. Trebuie văzut de ce și, evident, trebuie deblocate aceste proiecte. Mi-am propus să avem valoare adăugată cât mai mare în șase luni de zile.  

Eu am deja o listă concretă, dar, de îndată ce voi discuta și cu instituțiile implicate, voi avea o inventariere, un recensământ al tuturor proiectelor aflate în desfășurare, al proiectelor blocate și atunci clar putem să venim cu altă strategie. Estimez că acest lucru se va întâmpla în următoarele două- trei săptămâni, după ce voi avea o discuție cu fiecare agenție sau minister interesate în acest obiectiv al digitalizării.  

Obiective pentru următoarele șase luni

– În afară de crearea unui grup care să se ocupe de interoperabilitate, ce alte obiective aveți în vedere pe termen scurt?

– Este un proiect care trebuia pus în aplicare încă de anul trecut și anume conectarea caselor de marcat la serverele ANAF. Casele de marcat trebuie să fie în regim online. Știu că este aproape gata, dar nu cunosc detaliile tehnice pentru care nu s-a pus în producție. Vreau să văd rapid care a fost problema și s- o rezolvăm. M-ar interesa foarte mult să rezolvăm problema cloud-ului guvernamental în care cred. Este nevoie de o infrastructură centralizată. Vedem tot mai des că există probleme de securitate și atunci  a ține toate aceste aplicații, registre naționale în același loc este un lucru prioritar. Este important să controlezi centralizat operarea lor din perspectiva securității cibernetice. Este foarte greu să asiguri potecție pentru nu știu câte ministere. Cred că fiecare aplicație nouă, fiecare lucru care se dezvoltă în acest ecosistem al digitalizării la nivel guvernamental ar trebui pus din start pe cloud-ul guvernamental.

– Și al treilea obiectiv pe termen scurt?

– Mă gândesc foarte serios la facturarea electronică.  Trebuie să facem ceva pentru întreprinzători, astfel încât ei să raporteze automat schimburile comerciale. Întreprinzătorul va scăpa de această muncă de a completa declarații către ANAF, iar Statul va avea informații mult mai rapid, centralizate, despre ce se întâmplă în economie și despre valoarea TVA-ului pe care-l va încasa luna următoare. Lucrul acesta reduce și evaziunea fiscală foarte mult și aceste scheme piramidale de deducere a TVA-ului sau alte lucruri la limita legii.  

– Care ar trebui să fie, în opinia dvs., instituția centrală a Statului român care să se ocupe de digitalizare? Nodul principal.

– Evident că Autoritatea de Digitalizare a României (ADR) ar trebui să fie centralizatorul tuturor aplicațiilor administrației centrale. ADR va trebui să țină un registru, să-l numim așa, cu toate aplicațiile informatice la nivel național, pentru că acum nu există această informație. Eu nu știu știu să avem un index al tuturor aplicațiilor care se regăsesc în acest moment prin diferite ministere sau agenții.  Toate trebuie să fie coordonate de către ADR, pentru că atunci când le știi, le ai pe toate pe masă, poți să știi ce date sunt dublate, ce aplicații trebuie să se interconecteze. În momentul acesta ADR nu are posibilitatea să își dea cu părerea despre tot ceea ce se întâmplă în ministere și agenții din perspectiva digitalizării. Ar trebui să gireze inclusiv tehnologii, să monitorizeze caietele de sarcini pentru dezvoltarea de aplicații.  

– Dar nu vă temeți că aceste inițiative vor stârni o furtună în sistem. Cum credeți că veți reuși într-o zonă atât de sensibilă, cu multe interese, cu mulți jucători puternici, în care mulți nu au reușit?

– Cu multă energie, bineînțeles, cu răbdare. Pe de altă parte voi monitoriza numirile în tot ceea ce înseamnă acest ecosistem au autorităților implicate în digitalizare. Acolo unde lucrurile sunt blocate este evident că trebuie să facem și schimbări. Vreau să facem lucrurile cu curaj, fără să ne cramponăm în ideea de schimbare. Schimbarea este absolut necesară, pentru că și noi ca să realizăm o schimbare majoră, o reformă administrativă, trebuie să luăm decizii curajoase, care pot părea radicale. Eu nu le numesc radicale, ci constructive.

– Și dacă X-ulescu pe care vreți să-l schimbați are pile politice, nu este de la PNL, ci de la un partid partener, sau este prieten cu niște băieți din servicii. Oameni cu un spate puternic. Ce veți face?

– Eu cred foarte mult în meritocrație și voi continua să cred acest lucru până la capăt. Vreau să precizez că nu voi bloca proiecte dezvoltate înaintea mandatului meu. Ba, dimpotrivă, nu plec de la premisa de a o lua de la zero de fiecare dată, trebuie să construim peste ceea ce avem,  trebuie să vedem cum putem să accelerăm proiectele aflate în derulare și cum putem să le punem la un loc, adică să comunice între ele. Mă interesează foarte mult să preluăm din ce s-a făcut bine până acum. Sunt deschis nu numai la proiectele generate anterior de alte guverne sau alte partide, ci și la idei noi, să vorbesc cu oameni care au avut roluri sau știu informații din interiorul acestor autorități de digitalizare.  

– Veți avea sprijin politic pentru a vă atinge obiectivele?

– Este unul din motivele pentru care am zis „da” acestei provocări.  Am totală încredere în domnul premier Florin Cîțu și consider că împreună cu dânsul putem face o echipă foarte bună și voi avea, din acest punct de vedere, mână liberă să facem lucruri cu impact major pentru România.

LEAVE A RESPONSE

Your email address will not be published. Required fields are marked *