Punctul de Fierbere

Blogul jurnalistului Silviu Sergiu

Analize Breaking News

Pe mai-marii MApN îi doare-n spate de un presupus incident de securitate


Dacă este adevărată, și nu este doar o gogoriță izvorâtă din secretomania excesivă care caracterizează instituțiile de forță ale Statului, povestea cu incidentul de securitate de care s-ar face vinovat ministerul Sănătății, Vlad Voiculescu, prin publicarea informațiilor referitoare la campania de vaccinare, are toate șansele să se întoarcă împotriva celor care au lansat-o. 

Dacă Vlad Voiculescu este vinovat, într-adevăr, de producerea unui incident de securitate, MApN și alte instituții din domeniul de securitate națională au o manieră ciudată de a se raporta la această situație gravă. Senzația este că-i cam doare-n spate, deoarece nu acționează potrivit legislației specifice în astfel de cazuri.

Compromiterea identității unor militari pe care România urmează să-i trimită în străinătate în misiuni secrete este un lucru serios. Mai ales într-o țară NATO, unde misiunile respective pot fi derulate în parteneriat cu aliații noștri strategici. Nu e de glumă, dacă un civil ca Vlad Voiculescu provoacă un astfel de incident.  

Într-o astfel de situație, instituțiile de securitate națională intră, realmente în vrie. Nu premierul Florin Cîțu trebuie să-și trimită Corpul de control să lămurească situația. Ce treabă are o instituție civilă cu un presupus incident de securitate militară.

Ce știm concret

De la vicepremierul Dan Barna am aflat că, după ce Ministerul Sănătății a dat publicității informațiile despre campania de vaccinare, „ o instituție a statului a spus că s-au publicat niște date vulnerabile”. „Care o fi fost, nu știu, Armata, habar n-am”, a declarat inițial Barna, într-o emisiune a TVR.  La insistențele moderatorului, care a vrut să afle ce instituție a reclamat publicarea respectivelor date, vicepremierul a răspuns: „Nu știu, chiar nu știu. Când vine raportul, vom vedea. (…) E drept că s-ar putea ca tradițional pentru anumite persoane din statul român transparența să fie un reflex care creează teamă. (…) E din zona de Apărare”.

Minsitrul de Interne, Lucian Bode, a clamat și el gravitatea demersului Ministerului Sănătății, invocând pericolele la adresa siguranței naționale. „Nu este normal ca ele să fie publicate cu adrese legat de sistemul de apărare, sistemul de ordine publică, înțeleg că era vorba și de servicii. În ce condiţii… Vezi adresa, strada x, numărul y şi constaţi că acolo s-au vaccinat 7, 8, 10 cetăţeni din structurile respective. Păi, în momentul respectiv, poţi să te aştepţi ca oricine, nu ştiu, poate că nu ne sunt toţi prieteni pe pământul acesta, dar pot veni în orice moment să fotografieze, să filmeze… Nu mi se pare normal să dăm publicităţii”, a spus Lucian Bode.

De la publicația Newsweek România am aflat că datele sensibile se referă la existența a două centre de vaccinare pentru persoane din „Categoria a II-b/ personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național”.  

Cel puțin așa le-au spus jurnaliștilor surse din mediul politic, citați în articol. Nu este, deci, vorba de o investigație independentă a publicației, ci de o ipoteză lansată pe surse de politicieni.

Concret, ar fi vorba de un centru amenajat în sala de sport din localitatea Sântandrei (jud. Bihor), menționat la poziția 2153 în Excel-ul publicat de Ministerul Sănătății, și unul în incinta sălii de sport din Lehliu Gară (poziția 2159).

Aici s-ar fi vaccinat în total 6 persoane. Newsweek România susține că în centrul din localitatea Lehliu Gară s-ar fi vaccinat „angajați ai unei structuri de informații.” Prin deducție, ar putea fi vorba de cadre ale Direcției de Informații Militare (DIM), structură din cadrul serviciului secret al Armatei, Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), care derulează misiuni secrete în afara granițelor țării.  

Cum trebuia să reacționeze autoritățile

Să plecăm de la ipoteza că incidentul de securitate este real și că au fost, într-adevăr compromise informații sensibile.  Cum trebuia să reacționeze autoritățile? Procedurile legale sunt prevăzute de Legea 182/2002 și HG 585/2002, ambele din domeniul protecției informațiilor clasificate, precum și de Instrucțiunea PM-3 din 23 februarie 2013 pentru gestionarea evenimentelor în Armata României.

Conform Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, în Armată, structura responsabilă cu atribuțiile pe linie de securitate militară este Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), din cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA)

Cei care constată existența unui incident de securitate INFORMEAZĂ,  în maxim 30 de minute, superiorii pe linie ierahică până la nivel de ministru al Apărării.  

Concomitent, este OBLIGATORIE cercetarea incidentului de securitate, conform art. 90 din HG 585/2002. Detaliile incidentului sunt consemnate în registrul cu evenimentele deosebite de la unitatea militară unde s-a întâmplat evenimentul/incidentul de securitate, dar și în registrul de la Serviciul Poliție Militară al Statului Major al Apărării (S.M.Ap.).

Potrivit art. 88 din HG 585/2002 trebuie INFORMATE în scris persoanele prevăzute la art. 25 din Legea 182/2002: președintele României/președinte CSAT, premierul/vicepreședinte CSAT, membrii CSAT, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, Comisiile de apărare din ambele camere ale Parlamentului și SRI.

De asemenea, este prevăzută obligația de a aduce cele întâmplate la cunoștiința organelor de cercetare penală, fiind vorba de o încălcare a legislației de protecție a informațiilor clasificate. Ascunderea unui incident de securitate este infracțiune.  

Un detaliu foarte important: fiecare minister, inclusiv Ministerul Sănătății,  are ofițer(i) detașați din MApN pentru relația și cooperarea interministerială. În atribuțiile acestor ofițeri intră prevenirea unor incidente de securitate.  

Întrebarea mea este: poate MApN sau DGIA să furnizeze vreun document opiniei publice din România din care să reiasă că presupusul incident de securitate a fost raportat, potrivit prevederilor legale sus-menționate?

Pot ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, și generalul Marian Hăpău, șeful DGIA, să producă vreo probă, nesecretă bineînțeles, că publicarea adreselor centrelor de vaccinare din Lehliu Gară (jud. Călărași) și Sântandrei (jud. Bihor) aduce atingere securității naționale a României.

Dacă nu fac asta, mi-e teamă că avem de-a face cu o minciună sfruntată. O minciună atât de prost ticluită încât îi implică, și-i pune într-o lumină proastă, pe cei mai importanți decidenți din domeniul securității naționale.

Președintele României, premierul, ceilalți membrii CSAT, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, Comisiile de apărare din ambele camere ale Parlamentului și SRI sunt aduse în lumina reflectoarelor și trebuie să ofere opiniei publice răspunsuri clare. Au fost sesizați în legătură că producerea unui incident de securitate, urmare a publicării informațiilor despre campania de vaccinare?

Jurnaliștii sunt obligați să insiste cu întrebări pe lângă aceștia, până la aflarea adevărului. Opinia publică trebuie să știe dacă a fost victima unei tentative jalnice de manipulare, pusă la cale de niște militari obsedați de secretomanie.