ACUZAȚIILE INTEGRALE aduse gen. (r) Iulian Cristian Gherghe, fost adjunct al serviciului secret al Armatei. Cum a contribuit șeful DGIA, gen. Marian Hăpău, la delapidarea a peste 179.000 de dolari din fondurile de război

„Inculpatul, în calitatea sa de locțiitor al directorului general al Direcției Generale de Informații a Apărării, prin prisma funcției sale avea avea cunoștiință despre aceste vulnerabilități ale unității unde lucra (…) despre faptul că din neștiință, neglijență sau rea-credință, nimeni nu controlează situația conturilor unității, astfel încât nu a precedat să își însușească sumele de bani menționate anterior, dovedind în acest mod cinism și periculozitate deosebită”, scrie judecătorul de drepturi și libertăți, lt.- col George Dorel Matei, de la Curtea Militară de Apel București, în încheierea privind arestarea preventivă pentru 30 de zile a generalului (r) Iulian Cristian Gherghe, acuzat de delapidarea a peste 179.000 de dolari din fondurile de război ale Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA).
Vă prezentăm cele mai importante informații ale acestui caz:
„În data de 27 noiembrie 2018, și-a însușit fără drept suma de 179.470 USD din fondurile ce aparțin UM 02630, prin retragerea din contul bancar al acestei unități a sumei de bani menționate anterior.
Infracțiunea principală a fost facilitată de săvârșirea a trei infracțiuni mijloc, respectiv fals material în înscrisuri oficial, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată.
În data de 11 martie 2021 directorul general al DGIA a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București în legătură cu săvârșirea infracțiunii de serviciu de către gl. mr. rez. Gherghe Iulian Cristian constând în însușirea unor sume de bani din patrimoniul instituției.
În data de 27 noiembrie 2018 a fost retrasă, în numerar, suma de 179.470 USD, pentru care s-a perceput un comision bancar de 1794,70 USD, fiind deci retrasă din conturile DGIA suma de 181.264,70 USD.
În calitatea sa de locțiitor al directorului general al DGIA, prin săvârșirea unor infracțiuni de fals a retras în numerar această sumă pe care a folosit-o în vederea achiziționării în interes personal a unui teren și a unui imobil în localitatea Corbeanca.
Inculpatul a falsificat declarația de plată externă în vederea retragerii sumei de 179.470 USD aplicând fără drept pe acest înscris ștampila unității și contrafăcând semnătura comandantului gl. Hăpău Marian, prin aplicarea unei ștampile cu semnătura acestei persoane.
Din declarațiile inculpatului, nu este prima dată când a făcut acte referitoare la aceste conturi ale unității, acesta constituind din banii unității diferite depozite (de data aceasta în folosul unității) pentru a obține dobânzi mai avantajoase, dar fără ca aceste operațiuni să fie aduse la cunoștiința directorului general al acestui serviciu de informații.
Banii i-a luat în numerar de la bancă, deplasându-se acolo cu mașina de serviciu condusă de șoferul instituției, a luat bancnotele pe care le-a pus într-o geantă și dând dovadă de un deosebit sânge rece i-a introdus în sediul instituției și i-a poziționat în seiful său din birou.
Ștampila ce purta semnătura directorului general Marian Hăpău fusese confecționată cu știința acestuia, dar, din câte a susținut în fața procurorului, nu ar fi fost confecționată pentru utilizare pe documente, ci numai pentru a fi aplicată pe felicitări, fiind o semnătură diferită de cea oficială.(…)
Instanței nu i-a fost clar temeiul pentru care directorul general al DGIA, gl. Marian Hăpău, a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa.
Gl. Marian Hăpău a arătat că este vorba de o semnătură diferită față de cea oficială, fiind folosită pentru felicitări. Din analiza comparativă a semnăturii directorului general de pe adresa de înaintare către procuror și analiza semnăturii de pe ștampila folosită de inculpat la bancă și despre care directorul afirma că era folosită doar pentru felicitări, nu există deloc diferențe majore, cele două semnături fiind în bună măsură identice.
Curtea Militară de Apel București a ajuns la concluzia că faptele inculpatului au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției în care funcționa, el mărginindu-se să speculeze aceste breșe.
Din 27 noiembrie 2018 și până în prezent, nimeni nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale al DGIA destinate utilizării pe timp de criză sau război, iar timp de un an de zile inculpatul a ținut banii, luați fraudulos din bancă, chiar în seiful din biroul său.
Nimeni nu a fost interesat de modul în care inculpatul, locțiitor al directorului general DGIA, și-a achiziționat un teren și a început să edifice un imobil în localitatea Corbeanca. Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război.
Instanța constată că doar hazardul și bunul simț al dezvoltatorilor imobiliari din zona Corbeanca, ce nu au cerut un preț exorbitant pe terenul și materialele de construcție vândute inculpatului, au făcut ca inculpatul să sustragă doar 179.470 USD din banii DGIA, din totalul de 1.267.146,61 USD, sumă destinată situațiilor de criză sau război.
2 COMMENTS