Analize

Jocul lui Putin la granița cu Ucraina. Ce s-a întâmplat de fapt?

„Putin nu a dat nimic, a realizat tot ce și-a dorit, iar ușa rămâne deschisă pentru mai mult”, este concluzia unei analize a Centrului de Analiză Politică Europeană (CEPA), influent think-tank american, analiză dedicată ultimelor evenimente de la granița ruso-ucraineană.

Analiza CEPA în traducere integrală:

Cu aproximativ trei săptămâni în urmă, Rusia s-a angajat brusc în cea mai extinsă opera’iune de amplasare de forțe militare din Ucraina și din împrejurimi de la confiscarea Crimeii și atacurile din Donbas în 2014-2015.

Estimările au variat până la 100.000 de soldați capabili să amplifice atacurile Rusiei asupra Ucrainei, într-o perioadă scurtă de timp.

Trupele au fost dislocate din Siberia și Marea Caspică (prin canalul Volga-Don) și au inclus arme diverse și sofisticate, cum ar fi avioane de vânătoare, tancuri, parașutiști, nave amfibii și rachete nucleare cu rază scurtă de acțiune. Rusia a închis vaste zone ale Mării Negre, invocând nevoia de a le izola pentru exerciții militare și a închis Marea Azov, cu excepția navelor aprobate de Moscova.

Amplasarea trupelor a fost însoțită de o intensă campanie de dezinformare. Rusia a acuzat Ucraina că escaladează luptele din estul țării și a avertizat că va fi distrusă în cazul unor noi atacuri.

Dezinformarea a susținut, inițial, că Rusia răspunde provocării ucrainene iar, ulterior, a invocat că este doar un exercițiu militar pe teritoriul suveran al Rusiei și nu este o amenințare pentru nimeni.

Operațiunea a fost condamnată rapid nu doar de către Ucraina, ci și de Germania, Franța, Marea Britanie, Canada, NATO, G7 etc.

Apoi, la fel de brusc, la 22 aprilie 2021, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat că forțele militare masive desfășurate de Rusia se vor întoarce la „bazele lor permanente” începând a doua zi. Oftaturi de ușurare s-au auzit în toată Europa.

Unii analiști au afirmat că Putin a dat înapoi, deoarece nu a câștigat nimic din aceste activități belicoase. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a continuat ofensiva împotriva figurilor pro-ruse din Ucraina. Occidentul a făcut declarații dure și a amenințat cu mai multe sancțiuni. Atenția lumii a rămas concentrată asupra stării de sănătate a lui Navalnîi, aflat în închisoare. Gambitul lui Putin nu a produs nimic.

Situația este reconfortantă pentru occidentali, care doreau în mod clar să evite o confruntare dură cu Rusia.

Totuși, în percepția Kremlinului, Putin nu a dat nimic, a realizat tot ce și-a dorit și ușa rămâne deschisă pentru mai mult.

Putin a demonstrat capacitatea și voința politică de a desfășura o forță militară masivă într-o perioadă scurtă de timp, împreună cu componentele de comandă și control, logistică și echipamente nucleare.

Procedând astfel, a subliniat că Ucrainei îi lipsește capacitatea, iar Occidentului îi lipsește voința de a desfășura și utiliza forța în compensare. Într-adevăr, Statele Unite au decis să întoarcă două nave de război care plănuiseră să intre în Marea Neagră, pentru a evita „escaladarea” crizei.

Prin urmare, Putin a subliniat un punct politic cheie pe care îl susține de ani de zile: Ucraina nu se poate baza pe sprijinul Occidentului și, în consecință, trebuie să se împace cu Kremlinul.

Președintele Zelenski a încercat să transforme acest lucru într-un avantaj, încercând să obțină o întâlnire bilaterală directă cu Putin pentru a discuta despre Donbas. Putin a fost de acord cu întâlnirea, dar a refuzat să discute despre Donbas, perpetuând narațiunea falsă conform căreia conflictul este o „chestiune internă ucraineană”, în care Rusia facilitează pacea. Occidentul a tăcut.

În timp ce Occidentul a salutat presupusa de-escalare a Rusiei, Putin și-a mărit de fapt prezența permanentă în Crimeea, a adus în regiune noi echipamente militare, care vor bloca zone importante ale Mării Negre și ale Mării Azov, cel puțin până în octombrie, dacă nu cumva mai mult.

Cu toate acestea, în loc să fie condamnată pentru aceste fapte, Rusia este lăudată pentru retragerea trupelor.

Pe acest fond, președintele SUA, Joe Biden, l-a chemat pe președintele Vladimir Putin și i-a oferit o întâlnire, la un summit ce va fi organizat în viitorul apropiat.

Rezolvarea unor astfel de probleme, peste capul celor efectiv implicați, este exact dinamica pe care Putin încearcă să o creeze. Chiar dacă nu aceasta este și intenția lui Biden.

Concluzie: Vladimir Putin și-a început luna aprilie cu un Zelenski dur pe plan intern și o Administrație Biden care își aduna aliații la nivel internațional. O încheie cu o Ucraină ce pare vulnerabilă, cu Occidentul care s-a sustras demonstrabil de la o demonstrație militară de forță. Putin și-a întărit poziția în Marea Neagră, Belarus, Crimeea, Donbas și districtul militar sudic, cu sediul central în Rostov-pe-Don. Din perspectiva Kremlinului, un succes clar.

Întrebarea este dacă și cum poate Occidentul remonta acest avantaj? Există câteva soluții:

  • creșterea asistenței de securitate acordate Ucrainei pentru a spori vizibilitatea și daunele pe care Rusia le-ar suferi dacă lansează o nouă invazie;
  • amplasarea de forțe SUA și NATO pe poziții avansate pentru a arăta că Occidentul are și capacități militare serioase și voința de a le folosi;
  • anunțarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei în cazul în care va lansa noi atacuri;
  • destricturarea rețelelor de spionaj rusesc care operează în Occident, așa cum face acum Republica Cehă;
  • blocarea Nord Stream 2;
  • excluderea Rusiei de la reuniunile diplomatice majore între națiunile civilizate.

Niciuna din aceste măsuri nu va inversa acțiunile întreprinse de Rusia, dar va determina Kremlinul să se gândească serios la următorii pași.”

LEAVE A RESPONSE

Your email address will not be published. Required fields are marked *