Analize Breaking News

Cum pot fi îmblânziți giganții tech. Soluțiile avansate de oamenii de știință ai Universității din Chicago

Centrul Stigler pentru Studii Economice, din cadrul Universității din Chicago (SUA), a dat publicității, în toamna anului 2019, un amplu raport în care sunt propuse metode de a gestiona problemele pe care le ridică puterea de piață în creștere a platformelor tehnologice, precum Google și Facebook.  Documentul a iscat o amplă dezbatere peste Ocean.

Raportul este rezultatul unei cercetări multidisciplinare de un an și recomandă, în linii mari, promovarea concurenței, protejarea consumatorilor și apărarea democrațiilor, menținând în același timp beneficiile platformelor digitale. Raportul numără 336 de pagini și a luat naștere în urma dezbaterii între mai mult de 30 de cercetători de vârf, din diferite domenii.

„Stimulați de animozitatea publicului față de Big Tech și de cererea tot mai mare de control sporit a platformelor digitale, agențiile federale și procurorii generali ai statului au lansat o serie de investigații antitrust în Google și Facebook în ultimul an. Dar, pe măsură ce controlul guvernului asupra marilor platforme digitale se intensifică, întrebarea referitoare la cum pot fi reglementate monopolurile tehnologice rămâne deschisă”, punctează cercetătorii americani.  

Una din concluziile la care au ajuns este aceea că „atunci când vine vorba de platformele digitale, aplicarea legii antimonopol este dificilă”. Raportul abordează chestiunea „concentrării puterii economice, mass-media, de date și de influență politică”, fenomen „incredibil de periculos pentru democrațiile noastre.” 

Documentul are patru secțiuni separate: economie și structura pieței, confidențialitate și protecția datelor, mass-media și sistemul politic.

„Raportul include mai multe recomandări de politici care, împreună, oferă o viziune cuprinzătoare și coezivă asupra modului în care pot fi controlate monopolurile tehnologice”, susțin autorii. Potrivit lui Luigi Zingales, directorul Centrului Stigler al Universității din Chicago, „propunerile sunt menite să mențină beneficiile platformelor digitale, promovând în același timp concurența, protejând consumatorii și apărând democrațiile.”

Ce au propus în mod concret oamenii de știință:

1. Adoptarea mai multor reguli antimonopol în SUA și impunerea interoperabilității între platformele digitale, similar cu modul în care SUA au forțat interoperabilitatea între companiile de telefonie, ca o modalitate de slăbire a efectelor rețelei.

2. Înființarea unei agenții digitale de reglementare, o autoritate digitală capabilă să supravegheze toate aspectele platformelor digitale, care ar fi însărcinată cu „crearea condițiilor generale favorabile concurenței”.  

Pentru a minimiza riscul ca noua autoritate de reglementare să fie capturată de industrie, această agenție digitală ar funcționa ca o subdiviziune a Comsiei Federale pentru Comerț (FTC), cel puțin inițial. Agenția ar colecta date privind tranzacțiile și interacțiunile digitale, ar stabili reguli care să permită portabilitatea și interoperabilitatea datelor, să promoveze standarde deschise și să poată efectua analize ale fuziunilor, în paralel cu Departamentul Justiției.

Între timp, Congresul ar trebui să împuternicească FTC să aibă acces la bazele de date și studiile interne ale platformelor digitale, să îi permită să efectueze propriile cercetări independente cu privire la modul în care platformele au impact asupra diferitelor zone ale societății noastre și să modereze accesul cercetătorilor independenți la aceste baze de date.

4. Creșterea gradului de transparență a campaniilor de pe platformele digitale, în special în ceea ce privește relațiile cu politicienii, finanțarea academică și promovarea intenționată sau blocarea conținutului legat de personalități politice.

5. Adoptarea unor reguli implicite pentru consumatori, astfel încât aceștia să știe de la bun început care sunt condițiile de confidențialitate la care achiesează.

6. Impunerea unei taxe fiduciare suplimentare consiliilor de administrație ale companiilor Big Tech, în special o taxă fiduciară față de societate.

„Facebook și Google au afirmat cu tărie că nu sunt generatori de conținut media, bazându-se pe secțiunea 230 din Legea privind decența în comunicații din 1996. Concepută inițial pentru primii furnizori de internet, secțiunea 230 a funcționat de atunci ca o subvenție majoră pentru platformele digitale. Dacă platformele digitale doresc să păstreze protecția acestei legi, ar trebui să ia măsuri clare pentru a prioritiza conținutul, mai degrabă decât să maximizeze veniturile din publicitate.

7. Schimbarea regulilor de fuziune pe piața mass-media. 

Autoritățile de reglementare va trebui să evalueze în ce mod va afecta o fuziune pluralismul de pe pieța de știri, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv pe beneficiile sau prejudiciile pentru consumatorii entităților care fuzionează.

8. Finanțarea publică a organizațiilor de știri care produc jurnalism de calitate, care contribuie astfel la menținerea unui grad ridicat de democrație, printr-un sistem de vouchere concepute pentru a promova concurența și a limita monopolul mijloacelor de informare în masă existente.

RAPORTUL INTEGRAL ÎL PUTEȚI CITI AICI.

LEAVE A RESPONSE

Your email address will not be published. Required fields are marked *