Punctul de Fierbere

Blogul jurnalistului Silviu Sergiu

Analize

Povestea legii lui Dragnea, preluată de PNL-USRPLUS, care nu rezolvă mare lucru. Cum poate fi fentată interdicția pe 10 ani de export al buștenilor românești

O lege anunțată cu mare tam-tam de politicieni că va împiedica tăierile ilegale și va opri hemoragia de masă lemnoasă din România a avut, în primele două luni ale acestui ani, efecte modeste.

Inițiată în mai 2019 de 13 parlamentari PSD, în frunte cu fostul președinte al partidului Liviu Dragnea, și preluată de majoritatea de guvernare PNL-USRPLUS pentru a o ”îmbunătăți”, legea interzice, de la 1 ianuarie 2021, exporturile extracomunitare de „buștean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pentru o perioadă de 10 ani în spațiul extracomunitar.”

Este vorba de Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României. Ea a fost adoptată de Parlament și promulgată de Președinte în perioada aprilie- mai 2020.

O lege populistă, pentru că volumul de bușteni exportat de România a scăzut drastic în ultimii ani. Majoritatea lemnului românesc nu pleacă în afara Uniunii Europene sub formă de bușteni, ci sub formă prelucrată, cherestea.

Mai mult, există soluții legale chiar și pentru exportul de bușteni, în ciuda existenței Legii 57/2020.

Câți bușteni exportam până la adoptarea restricțiilor

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc. s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro anual.

Sursa: INS
Sursa: INS

Între 2015 și 2019 volumul de lemn exploatat de România a păstrat ritmul de creștere ajungând până la 17.523.000 metri cubi, din care 15.922.000 metri cubi l-a reprezentat „lemnul rotund, fără coajă”.

Sursa: INS

Mai mult de jumătate din această cantitate, respectiv 8.164.000 metri cubi o reprezintă bușteni.

Sursa: INS

Potrivit Eurostat, din cele peste 8 milioane de metri cubi de bușteni exploatați în 2019, România a exportat în afara Uniunii Europene (exporturi extracomunitare) doar 160.630 de metri cubi, respectiv 1,96%.

Spre comparație, în 2011, România a exportat 831.850 metri cubi de bușteni, dintr-un total de 14.600.764 metri cubi de lemn rotund exploatat (5,69%).

Așadar, volumul de bușteni exportați nu a fost foarte ridicat, raportat la volumul exploatat. În proporție covârșitoare, lemnul a fost prelucrat în România (cherestea și alte produse din lemn), inclusiv pentru export.

EXPORTURILE DE BUȘTENI

Sursa: Eurostat

Asta în condițiile în care, acum doi ani, țara noastră a importat 1.323.790 metri cubi de bușteni.

IMPORTURILE DE BUȘTENI

Sursa: Eurostat

În ceea ce privește lemnul prelucrat/tăiat, România a exportat 2.032.260 de metri cubi în anul 2016. Cifrele din 2017, 2018, 2019 și 2020 nu sunt disponibile pe site-ul Eurostat.

EXPORTURILE DE LEMN TĂIAT/ PRELUCRAT

Sursa: Eurostat

Volumul lemnului prelucrat/tăiat importat de România este mult mai mic, doar 334.590 de metri cubi în 2016. De asemenea, pe anii următori datele nu sunt disponibile.

IMPORTURILE DE LEMN TĂIAT/ PRELUCRAT

Sursa: Eurostat

În anul 2020, exporturile extracomunitare de lemn rotund au scăzut brusc. Potrivit datelor care ne-au fost puse la dispoziție de Direcția Generale a Vămilor (DGV), sub semnătura directorului general Marcel- Simion Mutescu, în primele două luni ale anului trecut „au fost declarate la export, mărfuri cu denumirea bușteni- lemn rotund în cantitate de 12.600 tone (aproximativ 15.180 metri cubi- n. red)”.

Nu mai puțin de 10.816,37 de tone (13.031 metri cubi- n. red.) de mărfuri cu denumirea „lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat” au fost exportate prin cele trei birouri care funcționează în Portul Constanța (Constanța Port, Constanța Sud și Mangalia).

Răspunsul primit de la Direcția Generală a Vămilor (DGV)

Potrivit unor surse din rândul producătorilor din domeniul forestier, în 2020, exporturile de bușteni abia au atins 100.000 de metri cubi. „Nu era un volum mare. Maxim 90.000- 100.000 de metri cubi”, au precizat sursele citate.

Proprietarul unei firme care exporta extracomunitar bușteni, în special în Turcia și China, dar care nu mai poate face acest lucru de la 1 ianuarie a.c. , ne-a spus că și-a „redeschis capacitățile de producție în țară și prelucrează masa lemnoasă”, pentru a o putea exporta.

Pentru că, de anul acesta, exporturile extracomunitare au fost interzise în România, în ianuarie și februarie au fost exportate din Uniunea Europeană prin cele trei birouri din Portul Constanța doar… 41,5 tone.

DGV deține aceste date statistice pentru că cele trei birouri din Portul Constanța funcționează ca birouri vamale de export, dar și ca birouri vamale de ieșire din UE.

Pe de altă parte, am întrebat Ministerul Mediului care este volumul de bușteni plecat din România cu destinația alte țări din Uniunea Europeană (transporturi intracomunitare). Ni s-a comunicat că, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, vom primi aceste informații în termen de 30 de zile. Le vom publica de îndată ce ele ne vor parveni.

Spectacol politic

În ciuda volumelor reduse de bușteni exportate de România, politicienii au organizat un veritabil spectacol mediatic în Parlament, menit a demonstra opiniei publică că se luptă să stopeze hemoragia de lemn din țara noastră. Este vorba de bușteni, pentru că cheresteaua și alte produse prelucrate din lemn pleacă din România fără restricții. Iar, în acest caz, volumele sunt mult mai mari decât în cazul lemnului rotund.

Guvernarea PNL-USRPLUS a făcut demersuri pentru adoptarea accelerată a unui act normativ de pe vremea PSD.

Este vorba de Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, adoptată de Parlamentul României și promulgată de Președintele României în perioada aprilie- mai 2020, care prevede, la art. 1: „Se interzice exportul de buștean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pentru o perioadă de 10 ani în spațiul extracomunitar începând cu data de 1 ianuarie 2021.”

Art. 4 precizează: „Nerespectarea interdicției de export a masei lemnoase prevăzută la art. 1 se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă în cuantum de 100.000 lei.”

La dezbaterile din Camera Deputaților, din primăvara- vara lui 2020, mai mulți parlamentari au ridicat chestiunea volumului mic de exporturi extracomunitare. Au făcut-o însă la modul diletant, fără o cunoaștere exactă a situației. În ciuda opoziției lor, lucrurile au mers înainte, iar legea a fost adoptată.

Chiar un deputat de la USR, Cornel Zainea, a invocat date Eurostat potrivit cărora „un volum aproape neînsemnat de buşteni pleacă anual la export, 8.000 de metri cubi anual, în condiţiile în care se taie 18 milioane de metri cubi anual, legal.” E drept că datele statistice oferite de acesta pe post de argument nu au fost exacte, după cum puteți observa din tabelul de mai sus dedicat exporturilor.

Deputatul Petru Movilă, de la PSD, a plusat: „M-am uitat pe o statistică. România, în spaţiul extracomunitar, nu exportă buştean de mai mult de 30 de milioane de euro.

Liberalul Florin-Claudiu Roman a mers chiar mai departe: „Zero metri cubi de buştean au fost exportaţi anul acesta (2020- n.red.), din România. Zero. Zero metri cubi”. Din nou, incorect. Anul trecut, volumul de bușteni exportați în afara UE a fost de 90.000- 100.000 metri cubi.

El a precizat că, în 2017, PNL a depus un proiect similar, care interzice exportul de bușteni pe o perioadă de 5 ani.

Apoi, dezbaterile s-au orientat către firma austriacă Schweighofer Holzindustrie, PSD acuzând protecția politică de care s-ar bucura din partea președintelui României, Klaus Iohannis.

Vasile-Daniel Suciu, de la PSD, a lansat acuzații dure: „Nu aş fi intervenit, doar că mai trebuie spus ceva. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră vă aduceţi aminte că la momentul adoptării Codului silvic era un articol acolo, în acest act normativ extrem de important, promovat şi votat de către PSD, care spunea următorul lucru: “Niciun operator mare economic nu poate exploata mai mult de 30% din masa lemnoasă a României”. Şi acest lucru a determinat aceeaşi firmă (Schweighofer Holzindustrie- n. red.), pomenită mai nou la Parlament, dar şi de către Ludovic Orban, să facă un memoriu, inclusiv la Parlament, dar şi la domnul preşedinte Klaus Iohannis. Ştiţi ce face domnul preşedinte în acel moment? Exact argumentele acelei firme sunt folosite de preşedinte când ne întoarce legea la Parlament.

Şi mai pun o întrebare. O cantitate de lemn, de mii de metri cubi, acum o lună şi jumătate, a aceleiaşi firme, este oprită în vamă, în judeţul Constanţa. Cea care a îndrăznit să oprească această cantitate de masă lemnoasă, o şefă de punct vamal, este schimbată de către Guvernul PNL. Să ne mai întrebăm oare cumva care sunt interesele din acest punct de vedere?”

Ce spun specialiștii

Marea problemă este că România nu poate împiedica exportul de bușteni autohtoni în afara Uniunii Europene. De asemenea, autoritățile întâmpină dificultăți în a ține o evidență exactă a volumului de bușteni care părăsesc teritoriul României. De obicei, destinația este o altă țară din UE.

Deoarece România este membră a Uniunii Europene, transporturile intracomunitare de bușteni/lemn nu mai sunt supuse obligației de declarare la autoritatea vamală.

Cu alte cuvinte, dacă vrei să exporți extracomunitar bușteni din România, este suficient să întocmești actele vamale într-o altă țară membră a Uniunii Europene, în care nu există interdicție legală la exportul de bușteni în afara UE. Lucru admis și de reprezentanții firmelor producătoare în domeniul silvic cu care am stat de vorbă.

„Nici măcar nu trebuie să transporți fizic buștenii în aceste țări. Este suficient să întocmești documentele vamale acolo și îl poți exporta unde vrei”, ne-au precizat sursele citate.

Ne mai vorbind că există și în România birouri vamale unde poți întocmi actele de export extracomunitar, fără ca procedura să implice autoritățile vamale românești.

Consultantul Sorin Sfîrlogea, specialist în domeniul silvic, fost membru în Consiliul de Administrație a Romsilva, a explicat acest fenomen.

El a publicat pe blogul său Arborum.ro o amplă analiză pe marginea legii care interzice exportul de bușteni în afara UE pentru o perioadă de zece ani.

„Legea are doar o motivație electorală și că nu va produce efecte concrete. De altfel, există variante pentru ca cei ce doresc să exporte bușteni să o facă în continuare, ocolind prevederile”, a scris Sfîrlogea.

Potrivit acestuia, România nu mai exportă bușteni pentru că partenerii comerciali, în special cei din China și Turcia, preferă cheresteaua și furnirul. Astfel, buștenii sunt prelucrați în țară și apoi trimiși la export.

„Nu e mare lucru ca o firmă din altă țară membră să cumpere bușteni din România și să‑i exporte ea unde are chef. Pentru că în țara aia nu e interzis să exporți. Nici nu trebuie dus lemnul la ei, își fac ei o reprezentanță în Portul Constanța și treaba merge uns. Dar nu cred să se întâmple așa ceva. Precis parlamentarii s‑au gândit la asta, au vorbit cu toate firmele din UE și i‑au pus să promită că nu vor face așa ceva. Doar dacă nu cumva chiar niște români vor face firme într‑o altă țară, ca să exporte… s‑or fi gândit la asta?!?”, a arătat Sorin Sfîrlogea.

Pe de altă parte, prin interzicerea exportului în țările din afara UE, statul român lasă locul liber, pe piața internațională, pentru firmele din vestul Europei care exploatează bușteni dar care nu au capacitate de procesare din cauza lipsei forței de muncă:

„Pentru că în Europa e cam exces de lemn acum, din cauza unor doborâturi destul de vaste. Stau și ei cu marfa pe rampe și se gândesc cui s‑o vândă. Să mai cumpere de la noi, exclus, au deja prea mult lemn, iar la ei oricum nu prea mai sunt capacități de procesare, căci munca manuală nu prea e apetisantă pentru muncitorul din vest. Dar ne-am dat noi la o parte de pe piața internațională, să le facem loc lor, să vândă ce au, că‑s mai sărmani ca noi și noi ne putem lipsi de veniturile astea. Așa suntem noi, băieți buni”.

Potrivit unor surse autohtone, urmare a vijeliilor din luna februarie a.c., volumul doborîturilor din pădurile românești se ridică la un milion de metri cubi.

În aceste condiții, fără să mai existe alternativa exportului, susține Sorin Sfârlogea, procesatorii de lemn din țară vor stabili prețul bușteanului, lovind în cei care exploatează lemnul din păduri. Apoi, după ce vor prelucra lemnul brut și-l vor transforma în cherestea și furnir, vor continua să-l exporte acolo unde vor dori deoarece legea nu le pune nici o opreliște.

„Capacitatea de prelucrare din România e suficient de mare ca să preia volumul de bușteni care se exploatează anual. Se va exporta în continuare cherestea și furnir, și semifabricate, și mobilă. Economia o să meargă mai departe. Doar niște politicieni se vor bate cu pumnul în piept că au luptat cu tăierile ilegale și ne vor cere voturi. Unii se vor lăsa impresionați și li le vor da. Eu personal, nu. Știu destul de bine că nu vom rezolva nimic cu astfel de măsuri. Până nu vom avea curajul să coborâm la rădăcinile problemelor, ne vom tot învârti după propria coadă. În timp ce alții vor profita de asta”, a subliniat Sorin Sfîrlogea.

LEAVE A RESPONSE

Your email address will not be published. Required fields are marked *